Pelerinaj la Manastirea Pantocrator din Draganesti

Intalnire cu insotitorul agentiei dimineata devreme, la locul si ora stabilite de comun acord, plecare spre Draganesti-Vlasca (jud. Teleorman).

Vom avea ocazia sa vizitam:

Mânăstirea Pantocrator de la Drăgănești-Vlașca – a luat fiinta in anul 1998, intr-un vechi conac ce a apartinut in perioada interbelica mosierului Anghel Capra (inrudit cu familia filosofului Constantin Noica) si pe terenul unui spital.

Înconjurată de natură, mânăstirea oferă un refugiu spiritual pentru toți cei care caută pace sufletească și conectare cu divinul. Este un loc de rugăciune în care preotii se roagă pentru mântuirea tuturor. Este un loc de odihnă sufletească și de înviere duhovnicească.

In Biserica cu hramul Sf. Treime s-a lucrat la pictura paraclisului cu hramul Sf. Ciprian si Iustina, o imbinare intre pictura bizantina si pictura romaneasca a sec. XV-XVI.

Paraclisul, in care sunt savarsite slujbele, a fost construit din caramida, intr-un an de zile. In 2013 s-a terminat de zidit paraclisul si s-a pictat.

Complexul monahal cuprinde urmatoarele edificii: bise­rica mare, inchinata Sfantului Ioan Evanghelistul; Paraclisul, inchinat Sfintei Maria Magdalena; Altarul de vara, inchinat Schimbarii la Fata a Domnului; staretia, chiliile si trapeza.

Moaştele Sfintei Împărătese Elena de la Veneţia vor fi asezate in Mânăstirea Pantocrator, într-un cadru solemn.

Chiar dacă a trăit acum aproape două milenii, mama Sf. Împărat Constantin cel Mare a rămas pe veci atât în calendarul bisericesc, cât și în sufletele creștinilor de pretutindeni.

A fost alături de fiul său când acesta a permis creștinilor să-și exprime în mod liber credința în Hristos, dar a căutat și a găsit Crucea sfântă pe care a fost crucificat Mântuitorul.

Sfânta Elena a fost înmormântată la Roma, apoi moaștele sale au fost transferate la Constantinopol, metropola supranumită „Noua Romă”, capitala Imperiului Roman de Răsărit și, ulterior, a Imperiului Bizantin, până la cucerirea sa de către otomanii conduși de sultanul Mahomed al II-lea, în 1453 care a transformat-o în capitala propriului imperiu, fiind Istanbulul de astăzi.

 În anul 1211, în timpul uneia dintre cruciade, cavalerii apuseni au luat moaștele de la Constantinopol și le-au dus la Veneția, de unde nu au mai fost scoase în pelerinaj decât abia după de opt secole, când au fost duse spre cinstire la Atena.

Astfel, după Grecia (2017), România este a doua țară ortodoxă în care poposește sfânta de când moaștele ei se află la Veneția.

La Mânăstirea Pantocrator a fost adusa mana “Sfintei Maria Magdalena” de la Manastirea Simonos Petras din Sfântul Munte Athos si se păstrează cu mare evlavie mâna stângă a Sfintei Maria Magdalena. Este mana care a atins marginea vesmantului Domnului nostru Iisus Hristos dupa Inviere.

In racla sunt asezate un fragment din lemnul Sfintei Cruci (in centru), mana stanga a Sfintei Mironosite Maria Magdalena, precum si fragmente din Moastele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului si Moastele Sfantului Mucenic Pantilimon.

Mana “Sfintei Maria Magdalena” este intreaga, cu piele si tendoane si care raspandeste o buna mireasma. Cei ce o saruta cu credinta si evlavie se incredinteaza de faptul ca este calda, ca si cand ar fi vie. Datorită numeroaselor minuni, Sfânta Maria Magdalena este cinstită la aceasta mănăstire.

Ne vom ruga si ne vom inchina la Sfintele Moaste, iar la intoarcere spre casa ne oprim la Biserica Draganescu din jud. Giurgiu.

Biserica Draganescu (jud Giurgiu)– avand drept ocrotitor pe Sfantul Ierarh Nicolae, este o simpla bisericuta de sat, ce pastreaza inca, in memoria vie a comunitatii ei, evlavia si credinta celui ce a pictat-o.

Biserica de la Drăgănescu mai este unică și prin faptul că doar aici este pictată Taina Sfântului Botez de catre Sfântul Părinte Arsenie Boca.

Timp de 15 ani, Sfântul Părinte Arsenie Boca a pictat în totalitate interiorul bisericii din satul Drăgănescu, judeţul Giurgiu.

Pictura este una specială, duhovnicească, plină de mesaje care emoționează credincioșii. Predomină culoarea aurie, fapt ce sporește luminozitatea pereților bisericii. În perioada în care a pictat-o, părintele a fost extrem de căutat de către credincioși. Pentru a avea timp să o picteze, el și-a dat un canon de tăcere, care a fost poate și conjunctural, deoarece în perioada aceea autoritățile puneau presiune pe el, ca să nu mai vorbească oamenilor. Cei care l-au căutat la Drăgănescu l-au descoperit pictând parcă într-o rugăciune continuă.

Sosire Bucuresti seara dupa ora 21:00 in functie de conditiile de trafic si meteo.