Excursie la Castelul de lut, Valea Zanelor – Fagaras

Plecare din Bucuresti ora 07.00 pe traseul BUCURESTI – PITESTI – RAMNICU VALCEA – SAMBATA DE SUS. Pe drum ne vom opri sa vizitam Palatul de vara Brukental din Avrig si Castelul de lut Valea Zanelor din Porumbacu. Chiar la poalele Carpaților Transilvăneni, în centrul orașului Avrig, se situează ansamblul arhitectural baroc, unic, al Reședinței de Vară a lui Samuel von Brukenthal. “Edenul din Transilvania” a fost numită odată această moşie în stil baroc, construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea de către guvernatorul Brukenthal. Palatul de vară al baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei, a fost construit între 1780 și 1785 după modelul palatului Schönbrunn din Viena. Clădirea în stil baroc are formă de U cu un corp central și 2 aripi laterale. Aici a fost expusă renumita colecție a baronului Brukenthal formată din 212 tablouri și 129 gravuri, în prezent găsindu-se la Muzeul Brukenthal. Dacă ai visat vreodată la un loc desprins din basme, atunci cu siguranță ți-ai imaginat Castelul de Lut din Valea Zânelor. Aflat la doar 40 de kilometri de Sibiu, acest castel cu formă neobișnuită, ce pare să fi fost construit de hobiți, este realizat doar din materiale naturale. Chiar dacă încă nu te poți caza la Castelul de Lut din Valea Zânelor, asta nu însemană că nu merită să îl vizitezi. Castelul este realizat doar din materiale naturale, pereții fiind făcuți dintr-un amestec de pământ, apă, paie, argilă și nisip. Acoperișul cu mii de pante este realizat din șindrilă de molid, iar turnurile sunt făcute din piatră de râu. În ciuda formelor neobișnuite ale acestei structuri, Castelul de Lut se integrează perfect cu zona din jur. Sosire in Sambata de Sus in jurul orei 16.30. Cazare la pensiunea Emma 3*. Timp liber si de relaxare. Cina si program de discoteca.

Mic dejun ora 8.00. Vizita la Manastirea Sambata. Mânăstirea Sambata este ctitoria care poartă numele marelui voievod-martir al creștinătății, ridicată acum mai bine de 300 de ani de domnul Tarii Romanesti - Constantin Brancoveanu. Acolo a fost stareț, timp de patru ani, părintele Arsenie Boca, considerat de mulți dintre credincioșii creștini ortodocși „Sfântul Ardealului”. Farmecul aparte din curtea lăcașului de cult este accentuat, parcă, de liniștea spirituală care domină sufletele credincioșilor în interiorul mânăstirii. Acolo se află și o fântână denumită „Izvorul Tămăduirii”, despre care călugării spun că este mai veche decât mânăstirea. În partea din spate se află un drum care duce spre poalele munților din Masivul Făgăraș, spre un alt „izvor al tămăduirii”. Primele dovezi concrete, directe cu privire la vechimea mânăstirii datează de la începutul secolului al XVII-lea, dar preoții au motive să creadă că lăcașul de cult este mult mai vechi. Fântâna Izvorul Tămăduirii – cel mai vechi obiectiv, atestat de la 1500, pare a fi motivul principal pentru amplasarea mânăstirii (o biserică din lemn) în Poiana Braniștii, sub înaltele pridvoare de piatră ale Munților Făgăraș, acolo unde lanțul lor se întrerupe, parcă într-o uriașă „poartă de trecere către frații de dincolo de munți”. În jurul anului 1696, vechea biserică, construită probabil din lemn a fost refăcută în piatră și cărămidă de domnitorul Constantin Brâncoveanu (1688-1714), menționat în scrieri drept cel mai vechi dintre ctitorii mânăstirii de la Sâmbăta de Sus.

Plecare in jur de ora 10.30 spre Fagaras, unde vom vizita Cetatea Fagarasului. Complexul feudal de la Fagaras, a carui constructie a inceput la sfarsitul secolului al XIV-lea si se continua, prin adaugari succesive, pana la mijlocul secolului al XVII-lea, a fost precedat de-o fortificatie din lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant, atestata arheologic pentru secolul al XII-lea. Aceasta fortificatie, dovada unei organizari politico- feudale autohtone voievodale, a fost distrusa la mijlocul secolului al XIII-lea, in urma unui puternic incendiu, dupa cum atesta vestigiile scoase la iveala prin sapaturile arheologice care au insotit lucrarile de restaurare. Dupa scindarea Regatului Feudal Maghiar in anul 1541, ca urmare a infrangerii de la Mohacs, Transilvania devine Principat autonom sub suzeranitate otomana. In acest cadru, domeniul si Cetatea Fagarasului intra in proprietatea ereditara a principilor Transilvaniei. Multi dintre acestia au acordat o atentie deosebita Fagarasului contribuind la dezvoltarea culturala si economica a intregii zone. Ora 13.00 – pranz. Ora 14.00 – plecare spre Bucuresti pe traseul FAGARAS – RASNOV – PREDEAL – PLOIESTI – BUCURESTI. Sosire in Bucuresti in jurul orei 20.00 - in functie de conditiile de trafic si vreme.